Risipa Alimentară

Ce este Risipa Alimentară? Cauze, exemple și soluții

Află ce este risipa alimentară, unde apare și cum poate fi redusă.

Descoperă rolul Băncii pentru Alimente în combaterea risipei alimentare din România.

Risipa alimentară reprezintă pierderea alimentelor care sunt încă sigure pentru consum uman, dar care ajung să fie aruncate sau eliminate din circuitul alimentar.

Aceasta poate apărea în orice etapă a lanțului alimentar:

producție agricolă
procesare
distribuție
retail
restaurante și catering
gospodării

3,45 milioane

188 de kilograme

de tone de deșeuri alimentare s-au generat în România (2022)

de alimente se risipesc pe persoană, anual, în România (2026)

Cum contribuie Banca Pentru Alimente?

Prin recuperarea surplusului alimentar de la producători, distribuitori și retaileri, Banca pentru Alimente transformă alimentele care riscă să fie irosite în sprijin concret pentru persoanele vulnerabile.

Reprezinți o companie și ai surplus alimentar?

Transformă-l în ajutor real pentru comunitate!

Cauzele Risipei Alimentare | De ce se aruncă alimentele?

Risipa alimentară nu apare dintr-un singur motiv. Ea este rezultatul unor factori care acționează pe întregul lanț alimentar.

Risipa în gospodării

Principalele cauze sunt:

cumpărături în exces
planificare insuficientă
depozitare necorespunzătoare
confuzia dintre „A se consuma până la” și „A se consuma de preferință înainte de”

Aceste cauze sunt identificate și la nivel european drept factori majori ai risipei alimentare.

Risipa în retail, distribuție, HoReCa

Principalele cauze sunt:

suprastocare
produse aproape de expirare
ambalaje deteriorate sau probleme logistice
standarde estetice stricte
fluctuații ale cererii
porții prea mari
lipsa unor mecanisme de redistribuire

Impactul Risipei Alimentare asupra oamenilor, economiei și mediului

Risipa alimentară nu înseamnă doar hrană pierdută. Ea are efecte sociale, economice și de mediu semnificative.

Impact social

În timp ce alimentele sunt aruncate, numeroase persoane și familii au acces limitat la hrană adecvată. În România, 27,9% din populație este în risc de sărăcie sau excluziune socială, al doilea cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană (Eurostat, 2024)

Recuperarea surplusului alimentar poate contribui la reducerea insecurității alimentare și la sprijinirea comunităților vulnerabile.

Impact economic

Alimentele risipite înseamnă:

costuri de producție pierdute
costuri logistice inutile
resurse financiare irosite

Valoarea estimată a alimentelor risipite anual în Uniunea Europeană depășește 132 miliarde euro.

Impact asupra mediului

Risipa alimentară generează emisii de gaze cu efect de seră și consumă inutil:

apă
energie
teren agricol
combustibil

Potrivit Comisiei Europene, risipa alimentară este responsabilă pentru aproximativ 16% din emisiile sistemului alimentar european

Cum reducem risipa alimentară? Soluții pentru persoane și gospodării

Fă-ți o listă de cumpărături;
Rămâi la lista de cumpărături;
Consumă în sistem FIFO = First In, First Out;
Verifică frigiderul săptămânal;
Gătește rețete creative din alimente ce urmează să expire;
Cunoaște diferența dintre „expiră la” și „a se consuma de preferinţă până la”
Ai grijă la promoțiile precum „cumperi unul și obții unul gratuit”;
Dacă se întâmplă să cumperi în exces, împarte cu prietenii/rudele;
Găsește o mini fermă de animale (crescători, case private) și pregătește-le resturi;
Cumpără de la producători locali.

Legea risipei alimentare în România - ghid pentru companii

Legea privind diminuarea risipei alimentare (Legea nr. 217/2016, republicată și actualizată) urmărește prevenirea și reducerea risipei pe întreg lanțul agroalimentar și încurajează valorificarea alimentelor care sunt încă sigure pentru consum.

Cui i se adresează?

Legea vizează operatorii economici din sectorul agroalimentar:

producători
procesatori
distribuitori
comercianți
operatori din HoReCa

Ce presupune legea?

Începând cu noua etapă de implementare a Legii privind diminuarea risipei alimentare, operatorii economici din sectorul agroalimentar trebuie să adopte măsuri concrete pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare.

Companiile trebuie să implementeze cel puțin două măsuri de diminuare a risipei alimentare, adaptate activității lor, cum ar fi:

prevenirea generării surplusului alimentar (planificare, FIFO, gestionarea stocurilor);
reducerea prețului produselor înainte de expirare;
donarea alimentelor către consum uman prin parteneriate cu operatori receptori autorizați;
valorificarea alternativă a alimentelor prin procesare, compostare, producerea de biogaz sau utilizarea în hrana animalelor, conform prevederilor legale.

În plus, companiile trebuie:

să elaboreze anual un Plan de diminuare a risipei alimentare;
să întocmească și să încarce raportările specifice în platforma națională;
să publice planurile și rapoartele pe propriul website;
să implementeze efectiv măsurile asumate;
să realizeze demersurile necesare pentru colaborarea cu operatori receptori autorizați.

Nerespectarea acestor obligații poate atrage amenzi de până la 40.000 lei, dar și riscuri operaționale și administrative.

Cum ajută Banca pentru Alimente companiile să respecte Legea risipei alimentare?

Respectarea Legii risipei alimentare nu trebuie să însemne proceduri complicate sau costuri suplimentare.

Banca pentru Alimente facilitează transferul surplusului alimentar către organizații partenere care sprijină persoane vulnerabile, contribuind astfel la reducerea risipei alimentare și la valorificarea alimentelor care sunt încă sigure pentru consum.

Prin colaborarea cu Banca pentru Alimente, companiile pot:

reduce cantitatea de alimente care ajunge la deșeuri;